Despre Poker Tour – 74 – Povestea celor Doua Parti ale Barcelonei

Despre Poker Tour – 74 – Povestea celor Doua Parti ale Barcelonei 0001

Avem azi o poveste despre doua parti ale Barcelonei; primul, al carui pahar este pe jumatate plin!

Turneul heads-up no-limit hold'em ce s-a desfasurat in Barcelona, a inceput acum sapte ani in Austria de catre John Shoreman si este dirijat cu indemanare de Thomas Kremser. Terenul este restrictionat la 128 de jucatori si doar cativa dintre cei mai faimosi jucatori ai Europei au participat la turneu. Pe teren s-au prezentat jucatori din multe tari din Europa, ca de exemplu: Norvegia, Rusia, Anglia, Franta, Olanda, Suedia, Spania, Germania si Austria. Statele Unite si Canada au fost reprezentate de opt dintre noi. Poate ca de data aceasta, World Series of Poker va avea un inceput de bun augur dupa toate loviturile din America de Nord? Barcelona este un oras ce are multe traditii de oferit multimii trecute de prima tinerete – muzee si o faimoasa arhitectura plus tururi istorice; are plaje, femei frumoase, discoteci, si multe alte distractii pentru tineret, si un turneu foarte frumos de poker in fiecare an. Arhitectura Gaudi este legendara, iar Biserica Sfantul Sebastian, neterminata inca, iti taie respiratia.

Acolo este ceva bizar – sa presupunem ca, cartile sunt puse pe masa in partea opusa decat de obicei, ceea ce se intampla in multe locuri din Spania, pana in aceasta zi. In toate cazurile, cele mai multe flop-uri sunt date in modul clasic, dar cartea de turn, si apoi cea de river , la stanga flop-ului – de obicei, dar nu intotdeauna! La campionatul heads-up no-limit, persoana de la fiecare etaj vine si anunta mainile (in Engleza) cand se pune totul in joc sau se face call. Sunt doua probleme cu acest lucru: 1) din multe unghiuri sistemul de sunet este de foarte slaba calitate, si 2) este in Engleza, care aici nu este limba universala ce o poti intalni la fiecare stop de poker.

Si apoi Barcelona unde paharul este pe jumatate gol. Cealalta parte a monedei mi-a fost dezvaluita pentru mine de multi prieteni ai mei din Europa, cel putin de doi din fiecare tara Scandinavica, Anglia, Germania, si multe altele – prea multe ca sa fie enumerate, si e un lucru trist, luand in considerare ca ei au trebuit sa ma previna. Acest loc este ruinat de o subcultura lacoma. Barcelonacu toate ca este considerata a fi buzunarul de colectare a lumii, se pare ca ei nu ii pasa de turisti, sau nu ofera ajutor celor care nu vorbesc spaniola. Nu fac presupuneri despre acest lucru, o spun din propria experienta – cred ca am un bec care palpaie deasupra capului meu spunand " porumbel-de-prins".

Oricum, m-am decis sa fac o plimbare pe jos pana la plja, pe o strada aglomerata, numita "Av. Parallel", auzind ca este chiar placut sa mergi pana la Grand Casino of Barcelona, dar un barbat pare sa fi scapat un caiet in fata mea...L-am strigat si am luat caietul in mana, iar politia, a sarit efectiv pe mine – doi tipi imbracati in uniforme, cu pistoale si acuzandu-ma ca am cumparat droguri. M-au impins spre marginea strazii, si mi-au cerut pasaportul si portofelul – pe care l-am dat. Apoi mi-au luat toate bancnotele de 100$, mi-au retinut pasaportul si au tipat la mine 20-30 de minute, intrebandu-ma cand voi parasi orasul. Am fost bucuros ca mi-am luat pasaportul si viata inapoi si ca m-am reintors pe strada.

Deci iata care sunt regulile mele de a supravietui in Barcelona:

1) Nu merge nicaieri singur;

2) Nu merge nicaieri decat daca stii spaniola sau ai pe cineva langa tine care vorbeste spaniola;

3) Nu fi distras. Fi pregatit pentru ce e mai rau caci este obisnuit acest lucru;

4) Nu avea la tine mai multi bani decat ai nevoie;

5) Sa ai adresa unde mergi la tine, iar persoana vorbitoare de limba spaniola sa o arate soferului de taxi. De ce? Pentru ca am fost avertizat ca daca iei un taxi e ca un fel de ruleta, si se pare ca asa si este. Nu va voi plictisi cu toate povestile dar va pot spune ca doar mergand la hotelul unde stateam de la cazino, o cursa de taxi era intre 6.5 si 15 euro, depinzand de ruta pe care o lua!!!

In prima mea runda l-am avut in fata pe Peter Karall din Austria, un jucator experimentat, cu multe incheieri in bani. Imediat e a chemat o persoana de la etajpentru eu credeam ca ei folosesc regulile American TDA cu care eu eram obisnuit – dar nu era asa. Incepeai cu 20,000 de jetoane si la ora trei ajungeai la blinds de 500-1000 si ramaneai acolo, deci structura nu era stresanta. Aproape 8 maini in joc, eu am avut o pereche de 9-9 la blind-ul mare [100-200 in primele 30 de minute], iar Peter a plusat 600 de la buton, am re-plusat la 2100 si el a facut call [am inceput acesta mana cu 23000 impotriva a 17000 ale lui]. Flopul a fost de JT3 curcubeu si amandoi am facut check. Cartea de turn a fost 7 si am pariat 400 iar el a facut call. La river a venit inca un 7 si am facut check, nu din frica, dar gandind prosteste cum ca as putea induce o cacialma, doar daca el nu ar avea TT in mana (ceea ce nu parea a fi), desi cel mai posibil era sa aibe AQ. El a pariat 6000 si eu am facut call, fiind aproape sigur ca o sa castig...GRESIT! El avusese KJ iar eu nu am mai putut sa urc peste 14,500 in restul meciului,pierzand in cele din urma.

Deci joaca bine, foarte bine, si nu uita sa fi norocos.

MAI POTI CITI:

Ce părere ai?