Gandurile negre produc modificari fiziologice si chiar genetice in creier. Cum le controlam?

Cum va afecteaza creierul gandirea negativa
Daca v-ati pomenit vreodata prins intr-un cerc vicios al gandirii negative si v-ati intrebat de ce va fixati, de pilda, doar pe un comentariu rautacios si ati uitat toate complimentele, iata vinovatul pentru aceasta viziune deformata: evolutia.
Conform cu Rick Hanson, Ph.D., neuropsiholog si autor de best-seller pe aceasta tema, oamenii si-au setat de-a lungul evolutiei o tendinta spre gandirea negativa. Mintile noastre se concentreaza in mod natural spre cele rele si ignora aspectele bune. Era mult mai important pentru stramosii nostri sa evite amenintarile decat sa urmareasca recompensele. Un individ care reusea in mod consant sa evite pericolele, avea sansa sa se trezeasca si a doua zi, pe cand un "optimist" sfarsea adesea rapus de pericolele pe care le subestima.
Astfel, creierul uman a invatat se se concentreze mai mult pe amenintari. Membrii celei mai active generatii, cei intre 18 si 35 de ani, sunt cele mai mari victime ale stress-ului, 20% din acestia avand de regula nevoie de ajutor impotriva depresiei. Femeile au in medie 4,9 zile pe luna de "sanatate mentala slaba", iar barbatii 3,6%. Creierul nostru interpreteaza stress-ul drept o amenintare, chiar daca intamplarile care il genereaza rareori chiar ne ameninta viata.
"Stimulii negativi produc o activitate neurala mai intensa decat cei pozitivi" spune Hanson. "Sunt perceputi mai repede si mai usor. De pilda, subiectii experimentelor au identificat mult mai usor figurile furioase decat pe cele fericite, chiar daca imaginile se derulau atat de repede incat nu se puteau percepe constient. Sistemul limbic ancestral era activat de figurile furioase".
Hanson descrie creierul drept un 'velcro pentru experientele negative si teflon pentru cele pozitive'. Soneria de alarma din creier - amygdala - foloseste de doua ori mai multi neuroni cand percepe informatii negative si, odata primite, acestea sunt stocate imediat in creier", spune Hanson. "Pe cate vreme, informatiile pozitive este necesar sa fie percepute timp de zece sau mai multe secunde pentru a fi transferate din memoria imediata in cea pe termen lung."
Cum ne modifica gandirea negativa creierul
Cu cat ne concentram mai mult pe partea negativa a realitatii, cu atat ma usor creierul se va intoarce la aceleasi ganduri. Si acest obicei nu este deloc sanatos. Conform cu un articol in Psychology Today, gandurile negre produc stricaciuni in structurile neurale care controleaza emotiile, amintirile si sentimentele. Chiar si cand motivele stress-ului sunt pur ipotetice si nu se bazeaza pe o situatie reala sau probabila, amygdala si talamusul nu mai sunt in stare sa diferentieze intre ipoteze si realitati si astfel apare un stress fals dar la fel de nociv precum cel real.
Cortizolul, hormonul de stress, afecteaza hippocampul, portiunea din creier responsabila cu formarea amintirilor. Majoritatea oamenilor au un flux crescut de cortizol dimineata, insa acesta este secretat si ziua, ca raspuns la situatii de stress. Si cu cat mai mult cortizol secretam, cu atat mai greu ne va fi sa ne formam ulterior amintiri placute.
In neurologie, exista conceptul de "neuroplasticitate dependenta de experienta" si reflecta faptul ca creierul nostru isi schimba forma in functie de noi experiente si ganduri. Dupa Hanson, sinapsele cele mai active devin si cele mai sensibile. Noile experiente si ganduri duc la cresterea de noi sinapse si chiar duc la modificari genetice, schimband insasi structura creierului. "Creierul ia forma gandurilor pe care le avem", rezuma el.
Ce solutii avem?
Probabil ca daca sunteti aplecat spre ganduri negative, ceea ce tocmai ati citit este de natura sa va descurajeze. La urma urmei, cum ne putem controla gandurile? Ele vin cand vor si pleaca cand vor. Insa vestea buna adusa de Hanson este ca ne putem controla tiparele de gandire si chiar sa ne "imprimam fericirea" in creier (idee care a dus la best-sellerul lui Hanson in 2013).
Cum scapam de tiparele de gandire negativa?
Practicarea starii de "mindfulness" - o stare de constientizare neutra a experientei prezente moment cu moment - si meditatia regulata s-au dovedit a avea o influenta pozitiva decisiva in eliminarea tiparelor de gandire negativa din activitatea creierului. Un studiu publicat in Cognitive Therapy and Research in 2014 explica faptul ca activitatea de observare a gandurilor noastre drept "evenimente temporare si obiective" ale creierului nostru ajuta la anularea efectelor gandurilor negre la pacientii depresivi. Tehnica numita Mindfulness Based Stress Reduction (MBSR), dezvoltata de Jon Kabat-Zinn, fondator al Clinicii de Reducere a Stressului de la Scoala Medicala a Universitatii din Massachusetts, ajuta pacientii sa invete sa-si gestioneze stress-ul.
Meditatia regulata nu numai ca ajuta creierul sa renunte la tiparele de gandire negativa, dar il ajuta sa isi dezvolte puterea atentiei si chiar sa-i incetineasca pierderea de celule nervoase. Pentru cei care lupta cu depresia, meditatia nu va inlocui in intregime terapia sau medicatia, insa va fi un insotitor redutabil al acestora. Hanson mai recomanda "practicarea recunostintei" - chiar pastrarea unui jurnal zilnic in care sa scriem in fiecare dimineata motivele pentru care putem fi multumiti si recunoscatori - ca stimulent al bunastarii mentale.
Fiti la curent cu ultimele strategii de joc facandu-va cont pe Pokernews Romania sau direct de pe Facebook!
Comentati despre acest subiect sau despre orice alta tema din poker pe forumul nostru.